“În fiecare zi de confruntăm cu aglomeraţia, petrecem ore întregi în trafic, iar maşinile, fie ele personale sau de firmă, au devenit un fel de spaţiu de locuit. Mobilitate urbana: proiect national”
Bucureştiul este una dintre cele mai aglomerate capitale ale lumii si nu beneficiaza de un proiect de mobilitate urbana. Capitala României este al treilea oraş din lume şi primul din Europa în privinţa blocajelor înregistrate în trafic, arată un studiu realizat anul acesta. Potrivit aceluiaşi studiu, şoferii bucureşteni pierd la volan, în trafic, 27 de zile dintr-un an, adică 218 ore. Pe lângă faptul că trăim în una dintre cele mai aglomerate capitale ale Europei, aglomeraţia a devenit sinonimă unui aer de nerespirat. România a fost trimisă în judecată de organismele europene pentru aerul poluat din Bucureşti, Braşov şi Iaşi.
Mai mult decât simple cifre ale unui raport şi ştiri apărute în media, acestea sunt parte a rutinei noastre zilnice. De aceea proiectul Mobilitate Urbana îşi doreşte să traga un semnal de alarmă asupra condiţiilor de trafic din Bucureşti. Dorim să arătăm că una dintre soluţiile de deblocare a Capitalei este folosirea vehiculelor pe două roţi, fie ele biciclete, scutere sau motociclete. Pentru aceasta am încercat să dovedim eficienţa unui scuter în traficul din Bucureşti.
Detalii tehnice
Cu ajutorul The Bike Hub (https://www.thebikehub.ro/)- importator oficial al grupului Piagio in Romania şi a Vespa Club România (https://clubvespa.ro/), proiectul Mobilitate Urbană a strans alaturi parteneri ca Ideea Leasing, Sif Moldova, TucanoUrbano si a desfăşurat un studiu prin care au fost măsurate coordonatele de deplasare ale vehiculelor prin Bucureşti. Pentru preluarea datelor au fost folosite dispozitive puse la dispoziţie de RISE (http://www.ridesafe.eu/)
Datele au fost colectate timp de 4 săptămâni cu ajutorul unei echipe de 6 scutere şi 6 masini. Piloţii au străbătut Bucureştiul pe rutele zilnice, în drum spre birou, prin intersecţiile aglomerate. Datele obţinute arată că un scuter inregistrează o viteză medie de aproape 3 ori mai mare decât cea a unei maşini respectând limita legală. Proporţiile se păstrează şi atunci când vine vorba de consumul de carburant şi de costurile de utilizare pentru 10.000 de kilometri. Totodată, am analizat impactul asupra mediului în cazul utilizării fiecărui tip de vehicul. Toate aceste date pot fi regasite în infograficul de mai jos.
Acest studiu este primul dintr-o serie de analize sociale pe care avem in plan sa le organizam in cursul anului 2019 si care sa devina un cadru de lucru privind mijloacele de transport alternativ si necesitatea acestora de a deveni o strategie concreta,urbana.”
www.mobilitateurbana.org
