Origini

Piaggio Pontadera Factory

Fondată la Genova în 1884 de catre Rinaldo Piaggio, compania Piaggio sa dedicat iniţial amenajării yachturilor de lux, ulterior extinzandu-si activitatea in construcţia de vagoane feroviare, masini pentru transport marfa, autocare de lux si motoare, tramvaie si caroserii speciale pentru autocamioane. Primul Razboi Mondial a determinat o noua diversificare in productia grupului Piaggio care va face remarcate activitatile Piaggio pentru multe decade. Compania a demarat productia de avioane si hidroavioane, dar si achizitia si constructia de noi fabrici. In 1917 Piaggio achizitioneaza o noua fabrica in Pisa si patru ani mai tarziu o mica fabrica la Pontedera, care  initial a devenit centrul de producţie aeronautică (elice, motoare şi avioane complete, inclusiv ultra-modernul Piaggio P 108, in versiunea pentru pasageri şi bombardier). Înainte şi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, Piaggio era unul dintre producătorii de avioane, de top din Italia. Din acest motiv, fabricile Piaggio erau considerate obiective militare strategice, iar fabricile Piaggio din Genova, Finale Ligure şi Pontedera au fost grav avariate în timpul războiului.

Inventia din 1946

Corradino D’Ascanio

Fii lui Rinaldo Piaggio, Enrico si Armando au demarat procesul de re-începere a producţiei industriale imediat după război. Cea mai dificilă sarcină i-a revenit lui Enrico, care era responsabil de reconstrucţia fabricii de la Pontedera. El a reuşit recuperarea unei părţi din utilajele transferate la Biella în Piedmont. Enrico a optat pentru o reconversie industrială, concentrându-se pe mobilitatea individuală a unei ţări care îşi „revenea” după război. A dat curs intuiţiei sale, şi a realizat un vehicul destinat să devină extrem de celebru, datorită designului extraordinar realizat de inginerul aeronautic şi inventatorul Corradino D’ Ascanio (1891-1981).

Nasterea unui mit

Vespa (viespe în italiană) a fost rezultatul determinării lui Enrico Piaggio de a realiza un produs ieftin pentru mase. Pe măsură ce sfârşitul războiului se apropia, Enrico ia în calcul fiecare soluţie posibilă de a reporni producţia în fabricile sale – începând de la Biella, unde a fost produs un motoscuter pe baza unei motociclete de mici dimensiuni creată pentru paraşutişti. Prototipul, cunoscut ca şi MP 5, a fost botezat “Paperino” (numele italian pentru Donald Duck), datorită formei sale stranii. Acest model nu a fost pe placul lui Enrico, astfel îi solicită lui Corradino D’ Ascanio să refacă designul. Deşi nu-i plăceau motocicletele, considerându-le inconfortabile şi voluminoase, cu roţi dificil de schimbat după o pană şi mai mult lanţul de transmisie le făcea murdare, experienţa sa aeronautică l-a ajutat să găsească soluţii la toate problemele (schimbător de viteze pe ghidon, braţ de susţinere a roţii, nu furcă, pentru a uşura schimbul pneu). Caroseria proiectată de el proteja conducătorul şi în acelaşi timp cu decenii înainte de răspândirea studiilor ergonomice, poziţia de conducere a Vespa era confortabilă şi sigură.

Proiectul lui Corradino D’Ascanio nu avea nimic în comun cu “Paperino”, acesta fiind complet original şi revoluţionar faţă de oricare alt mijloc de transport pe două roţi. Cu ajutorul lui Mario D’ Este, designerul său preferat, lui Corradino iau trebuit doar câteva zile pentru a pregăti primele schiţe ale Vespa, produsă pentru prima dată la Pontedera în aprile 1964. Modelul a fost „botezat” de Enrico Piaggio, care uitându-se la prototipul MP 6 cu partea centrală lată, loculul conducătorului şi „mijlocul” îngust a exclamat “Arată ca o viespe!”. Şi astfel s-a născut Vespa.

Primul patent  Vespa

În 23 aprilie 1946 Piaggio & C S.p.A a depus la Biroul Central pentru invenţii, modele şi nume din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului din Florenţa o solicitare pentru „ o motocicletă cu organe complexe şi raţionale caroserie combinată cu apărătoare de noroi şi capotă care acoperă toate părţile mecanice”. La puţin timp, Vespa a fost prezentată publicului, provocând reacţii contrastante. Cu toate acestea, Entico Piaggio nu a ezitat să demareze producţia de serie a 2000 de unităţi din primul model Vespa de 98 cmc. Noul vehicul şi-a făcut „intrarea în societate  în Roma la elegantul Golf Club, în prezenţa generalului Stone, reprezentant al guvernului militar Aliat. Primele apariţii ale Vespa în presa de specialitate au fost în paginile revistei Motor din 24 martie 1946 şi pe coperta alb-negru a revistei La Moto din 15 aprilie 1946. Vehiculul putând fi admirat de public în acelaşi an în cadrul salonului de la Milano, unde însuşi Cardinalul Schuster s-a oprit pentru a arunca o privire, intrigat de futuristul vehicul.

De la scepticism la „miracol”

Două versiuni ale Vespa 98 cmc au început să fie comercializate: versiunea „normală” la 55.000 de liras şi versiunea de „lux” dotată cu vitezometru, picior lateral şi cauciucuri cu margine albă la preţul de 61.000 de liras. Producătorii şi experţii de piaţă erau împărţiţi: pe de o parte cei care considerau Vespa realizarea unei idei geniale, şi pe de altă parte scepticii, care urmau să-şi schimbe în curând părerea.

Dificultăţile iniţiale îl determină pe Enrico Piaggio să ofere drepturile pentru distribuirea Vespa contelui Parodi, producătorul motocicletelor Moto Guzzi, pentru a plasa noul său vehicul în mult mai cunoscuta reţea de distribuţie. Contele Parodi refuză orice colaborare, considerând că Vespa va fi un eşec, astfel scuterul a fost comercializat iniţial în reţeaua Lancia. În ultimele luni ale anului 1947 producţia explodează, şi în anul 1948 a fost lansată Vespa 125,un model mai mare care se va afirma rapid ca succesoare a primei Vespa 98.

Miracolul Vespa

„Miracolul” Vespa a devenit realitate, şi producţia a crescut constant, dacă în 1946 Piaggio a lansat produs 2.484 de scutere, acestea au devenit 10.535 în anul următor, iar în 1949 producţia a ajuns la 19.822 unităţi. Odată cu începerea producţiei primei licenţe germane în 1950, numărul de unităţii a depăşit 60.000, iar trei ani mai târziu 171.200 de vehicule Vespa au ieşit pe porţiile fabricii.

Pieţele internaţionale au privit de asemenea cu interes naşterea scuterului, atât presa cât şi publicul au manifestat curiozitate şi admiraţie. The Times a numit-o „ un produs complet italian, cum nu s-a mai văzut de la carele romane”. Enrico Piaggio a continuat cu tenacitate să încurajeze răspândirea  Vespa în afara Italiei, creând  o reţea extinsă de service în toată Europa şi în restul lumii. A menţinut atenţia constantă şi interes crescând în jurul produsului său, cu o sere de iniţiative care au inclus fondarea şi răspândirea cluburilor Vespa.

Vespa a devenit produsul Piaggio prin excelenţă, în timp ce Enrico testează personal prototipurile şi modelele noi. Planurile sale de afaceri depăşesc graniţele Italiei şi până în 1953, datorită determinării sale, existau mai mult de zece mii de puncte de service Piaggio în toată lumea, inclusiv în America şi Asia. La acel moment cluburile Vespa aveau mai mult de 50.000 de membrii, în contrast cu „nou-născuta” Innocenti Lambretta. Nu mai puţin de 20.000 de fani Vespa au participat în Italia la „Vespa Day” în 1951.

Mersul cu Vespa era sinonim cu libertatea, exploatarea agilă a spaţiului şi cu stabilire rapidă de relaţii sociale. Vespa a devenit simbol al unui lifestyle care şi-a lăsat amprenta în perioada respectivă: în cinema, literatură, publicitate, Vespa a apărut de nenumărate ori alături de cele mai semnificative simboluri ale unei societăţi în schimbare.

În 1950, la doar 4 ani de la lansare, Vespa era produsă în Germania de Hoffman-Werke of Lintorf, iar în următorii ani a demarat producţia sub licenţă în Marea Britanie (Douglas of Bristol) ţi Franţa (ACMA Paris), producţia în Spania a început în 1953 la Moto Vespa of Madrid, acum Piaggio España, urmată imediat de Jette lângă Brussels. Fabrici noi au fost înfiinţate în Bombay şi Brazilia, Vespa a ajuns şi în SUA, unde popularitatea sa enormă a atras atenţia Reader’s Digest, care a publicat un lung articol despre ea. Perioada magică a fost doar începutul. Vespa era produsă în 13 ţări şi vândută în 114 inclusiv în Australia, Africa de Sud (unde era cunoscută ca şi „Bromponie”), Iran şi China. În 1957 o clonă aproape perfectă a Vespa a demarat în iunie în Kirov – URSS. ( Viatka)

Piaggio a început foarte devreme să îşi extindă gama de produse în sectorul transportului uşor. În 1948, la scurt timp după naşterea Vespa, a început producţia unui autovehicul cu trei roţi, Ape (albină), derivat din scuter, vehiculul fiind un succes imediat datorită multiplelor posibilităţi de folosire.

Au apărut numeroase versiuni imaginative ale Vespa, unele de la Piaggio, altele de la fani ai Vespa –  de exemplu Vespa Sidecar sau Vespa Alpha în 1967, dezvoltată cu Alpha Wallis pentru Dick Smart, model pentru cinema care era capabil să meargă pe şosea, să zboare şi chiar să fie folosit pe şi sub apă. Armata franceză a folosit câteva modele special construite pentru a transporta arme şi bazookas, şi altele care puteau fi paraşutate cu trupele. Armata italiană, de asemenea a solicitat Grupului Piaggio un scuter paraşutabil în 1963.

Vespa: peste 17 milioane de unităţi produse

Vespa 1.000.000

În timp ce Lambretta începea să se bucure de un anumit succes, Vespa era copiată şi imitată în mii de feluri: dar unicitatea  vehiculului a asigurat companiei Piaggio o lungă perioadă de succes, atât de mult încât în noiembrie 1953, scuterul cu numărul 500.000 a ieşit de pe linia de producţie, urmat de scuterul cu numărul 1 milion în iunie 1956. În 1960 Vespa trece de două milioane de scutere, în 1970 ajunge la 4 milioane de unităţi, 10 milioane în 1988, făcând din Vespa – cu peste 17 milioane scutere vândute până în prezent – un fenomen unic în sectorul două roţi. Din 1946 până în 1965, 3.350.000 de Vespa au fost produse doar în Italia: una la fiecare 50 de locuitori.

Boom-ul Vespa şi planurile de afaceri diferite ale fraţilor Piaggio, Enrico concentrându-se pe mobilitate individuală uşoară în Tuscania şi Armando pe industria aeronautică în Liguria, au condus la diviziunea companiei. În 22 februarie 1964, Enrico Piaggio a cumpărat partea deţinută de fratele său, Armando, în Piaggio & C. S.p.A., care ulterior a înfiinţat „Rinaldo Piaggio Industrie Meccaniche Aeronautiche” (I.A.M. Rinaldo Piaggio).

Vespa 50 a fost lansată în anul 1963, ca urmare a introducerii unei legi în Italia care impunea obligativitatea plăcuţelor de înmatriculare pentru vehiculelor cu două roţi cu motoare de peste 50 cmc, vânzările de motociclete care trebuiau  înmatriculate au scăzut cu 28 % ]n 1965 faţă de anul precedent. Noul scuter Vespa 50 era excepţia pentru această lege şi a fost un succes imediat. Această Vespa uşoară a fost o extindere de succes a gamei Piaggio, cilindreea respectivă fiind încă în producţie. Până în prezent  peste 3,5 milioane de Vespa 50 au fost construite în diferite modele şi versiuni. Vespa ET4 50, lansată în toamna anului 2000 (şi înlocuită în 2005 de către Vespa LX) a fost prima Vespa de 50 cmc în 4 timpi şi a stabilit un record de distanţă cu peste 500 Km parcurşi cu un plin de rezervor. Vespa PX (125, 150 şi 200 cmc) este cel mai mare succes de vânzări din întreaga istorie Vespa, fiind „vintage-ul original” – lansat în 1977, vândut în peste două milioane de unităţi.

Vespa’s 60th Anniversary Limited Edition Scooters

În 2003 s-a produs o nouă evoluţie în istoria fără sfârşit a Vespa, odată cu lansarea  Vespa Granturismo 200L şi 125L: cu aceste două modele, Vespa ajunge la mărimi şi nivele de putere fără precedent. În 2005 două noi modele semnificative au fost adăugate gamei: Vespa LX (50, 125 şi 150) înlocuind Vespa ET (peste 460.000 de unităţi vândute începând cu 1996), în timp ce la 50 de ani de la lansarea legendarei Vespa GS Gran Sport, Vespa GTS 250 i.e. a devenit cea mai rapidă, puternică şi high-tech Vespa produsă vreodată. Echipată cu un motor modern şi puternic cu o cilindree de 250 cmc, patru supape, răcit cu lichid cu injecţie electronică, Vespa GTS este oprită de un superb sistem de frânare cu două discuri, dotat opţional cu ABS şi servo-frână. Alte trei modele exclusive au fost lansate pentru a sărbători cea de-a 60-a aniversare Vespa, reinterpretând look-ul original Vespa într-o manieră modernă şi elegantă, acestea sunt Vespa GTV, Vespa LXV şi Vespa GT 60°. Vespa S, modelul numărul 144, a fost lansat în 2007 ca şi omagiu adus legendarei Vespa 50 Special. Anul 2008 a dus performanţele şi cilindreea Vespa la un nou nivel prin Vespa GTS 300 Super.

Recorduri, sport şi călătorii pe distanţe lungi: în jurul lumii cu Vespa

Vespa Amfibie

Vespa are şi o carieră competiţională în spate. În Europa în anii ’50, a luat parte, de multe ori cu succes în curse motociclistice normale (viteză şi off-road) şi în aventuri sportive neobişnuite. În 1952 francezul Georges Monneret a construit o „Vespa amfibie” pentru cursa Paris-Londra reuşind să traverseze Canalul Mânecii cu ea. Cu un an înainte, Piaggio a construit un prototip Vespa 125 cmc pentru curse de viteză, stabilind un record de viteză la 171 Km/h.
Vespa a înregistrat succese şi la „Internaţionala de 6 zile” din 1951 din Varese, unde a câştigat 9 medalii de aur, cel mai bun rezultat dintre mărcile italiene de motociclete. În acelaşi an Vespa a participat pentru prima data la unul din numeroasele raliuri ce vor urma: o expediţie în Congo, care a fost prima dintr-o serie de călătorii incredibile pe un scuter care a fost conceput în primul rând pentru deplasări urbane şi inter-urbane.

Roberto Patrignani

Giancarlo Tironi, un student italian, a ajuns cu o Vespa la Cercul Arctic. Argentinianul Carlos Velez a traversat Anzii de la Buenos Aires la Santiago de Chile. An după an, popularitatea Vespa printre entuziaştii aventurilor de vacanţă a crescut: Roberto Ptarignani a condus o Vespa de la Milano la Tokyo; James P. Owen din SUA în Ţara de Foc; Santiago Guillen şi Antonio Veciana din Madrid în Atena; Wally Bergen într-un mare tur al Antilelor; italienii Valenti şi Rivadulla într-un tur al Spaniei; Miss Warral din Londra în Australia şi înapoi; australianul Geoff Dean a făcut o călătorie în jurul lumii cu o Vespa.
Pierre Delliere, sergent în cadrul Forţelor Aeriene Franceze, a ajuns din Paris în Saigon în 51 de zile prin Afganistan. Elveţianul Giuseppe Morandi a călătorit 6.000 de km, majoritatea în deşert pe o Vespa fabricată în anul în 1948. Doi jurnalişti danezi Elizabeth şi Erik Thrane, frate şi soră, au ajuns la Bombay pe o Vespa.

Giorgio Bettinelli

Vespa continuă să călătorească: în Iulie 1992 Giorgio Bettinelli, scriitor şi jurnalist, a părăsit Roma pe o Vespa şi a ajuns în Saigon în martie 1993. În 1994-95 a condus peste 36.000 km din Alaska în Ţara de Foc. În 1995-96 a călătorit peste 52.000 km în 12 luni din Melbourne la Cape Town. În 1997 a pornit din Chile, ajungând în Tasmania după trei ani şi opt luni, parcurgând 144.000 km pe Vespa sa şi traversând 90 de ţări din America de Sud, Siberia, Europa, Africa, Asia şi Oceania. În total Bettinelli a parcurs în peste 250.000 km pe o Vespa.

Vespa la Cinema

Roman Holiday (1953)

Vespa nu este doar un fenomen al pieţei, este parte a istoriei sociale. În anii „Dolce Vita” Vespa a devenit sinonim cu scuter, reporterii străinii descriau Italia ca şi „ţara Vespa” şi rolul Vespa în istoria socială nu doar în Italia ci şi în restul lumii poate fi observat prin prezenţa în sute de filme, fiind o poveste care continuă şi astăzi. Audrey Hepburn şi Gregory Peck în “Vacanţa la Roma” au fost primii dintr-o lungă serie de actori de renume internaţional care au fost văzuţi pe cel mai faimos scuter într-o filmografie care cuprinde de la Quadrophenia la American Graffiti, de la The Talented Mr. Ripley la 102 Dalmatians, fără să menţionăm Dear Diary şi producţii mai recente ca şi Alfie cu Jude Law, The Interpreter cu Nicole Kidman şi blockbuster-ul Transformers.

Jude Law (Alfie)

În şedinţe foto, filme şi pe platourile de filmare, Vespa a fost o „companioană de călătorie” pentru nume ca şi Raquel Welch, Ursula Andress, Geraldine Chaplin, Joan Collins, Jayne Mansfield, Virna Lisi, Milla Jovovich, Marcello Mastroianni, Charlton Heston, John Wayne, Henry Fonda, Gary Cooper, Anthony Perkins, Jean-Paul Belmondo, Nanni Moretti, Sting, Antonio Banderas, Matt Damon, Gérard Depardieu, Jude Law, Nicole Kidman, Eddie Murphy şi Owen Wilson.

Cele mai importante modele Vespa